Vassula este martorul întâlnirii dintre 
Papa Ioan Paul și Patriarhul Teoctist în România, Mai 1999

de Isabelle Gay


 
 

"Cea mai sinceră dorință a Mea este ca Vestul și Estul să se întâlnească. Am nevoie ca acești doi stâlpi ai Bisericii Mele să vină împreună și să-mi consolideze Biserica."
(Iisus către Vassula, 5 Octombrie, 1994)
Hristos a Înviat! Christos Anesti!

Această vizită în România, organizată într-un mod atât de neașteptat și providențial, a fost un semn că Domnul a dorit ca Vassula să fie prezentă la această vizită istorică a Papei Ioan Paul II la fratele său din Est, Preasfințitul Patriarh Teoctist, patriarh al Bisericii Române Ortodoxe. 

Eu am însoțit-o pe Vassula și amândouă eram printre oaspeții oficiali ai Patriarhului Teoctist, așa că accesul nostru privat la anumite evenimente a fost facilitat în mod substanțial. 

Am plecat din Geneva spre București pe data de 5 Mai 1999, într-o miercuri. Timp de mai multe zile temperatura în București a fost în jur de 27° C, așa că am fost tare surprinse când în timpul aterizării, pilotul a anunțat că temperatura la nivelul solului era de 7° C! Am fost întâmpinate de o ploaie torențială și de un vânt în rafale și înghețat. Era de parcă natura ar fi fost dezlănțuită înaintea unui eveniment fericit.

Cu toate acestea, în vinerea sosirii Sfâtului Părinte, pe data de 7 Mai, cerul era senin și a rămas așa până la plecarea sa. 

În aceeași zi, în jurul orei 13:30, Sfântul Părinte și Patriahul Teoctist erau așteptați la sediul Patriarhatului din centrul Bucureștiului. Sediul se află pe o colină privind spre o piață plăcută și dulce, și care este înconjurată de asemenea de către catedrală și de palatul patriarhal. 

Deoarece am beneficiat de legitimații am putut intra după un control riguros al poliției.

Sfântul Părinte și Patriarhul, amândoi îmbrăcați în alb, au sosit împreună în "papamobil". Ei au fost întâmpinați de o mulțime entuziastă, cu clopote și superbe imnuri Bizantine. 

La început au făcut rugăciuni în catedrală, după care au traversat piața și au urcat cele cîteva trepte care duceau spre balconul patriarhatului, de unde și-au ținut propriile discursuri. 

Noi stăteam la baza acestor trepte, la trei metri distanță de Papă și Patriarh, cu fața la episcopi, cardinali și mitropoliți, care i-au însoțit.

 Eram atât de aproape de Sfântul Părinte, încât la un moment dat, după ce s-a uitat în direcția mulțimii, ochii i s-au oprit asupra noastră, după care a dat din cap și a zâmbit în direcția Vassulei, de parcă ar fi salutat-o.Vassula a avut o percepție interioară că a recunoscut-o. După discursuri, Papa și Patriarhul au intrat în Patriarhat și după câteva minute au ieșit din nou. Ei au fost urmați de Mitropolitul Daniel, mâna dreaptă a Patriarhului. El a salutat-o cordial pe Vassula din capul scărilor. Mitropolitul era însoțit de Parintele Bria, anteriorul director al departamentului "Unitate și Reînnoire" al Consiliului Mondial al Bisericilor din Geneva, care ne-a aranjat calatoria. 

Vassula s-a întâlnit cu Patriarhul Teoctist și Mitropolitul Daniel prima dată la Iași în mai 1994 la o consultație organizată de Consiliul Mondial al Bisericilor pe tema "Spiritualitate Creștină pentru Zilele Noastre". Vassula a fost invitată să participe, și a fost însoțită de Fr O'Carroll.

Vassula a fost invitată să prezinte Mesajul și rugămintea Domnului pentru unitate și unficarea datelor de sărbătorire a Paștilor. Rugămintea a fost luată în considerare, iar una dintre cele cinci recomandări finale ale consultației a fost ca "o nouă inițiativă să fie luată, în vederea celebrării Paștilor la o dată comună". Aceasta a fost continuată de o consultație în Aleppo, Siria, în martie 1997, invitând Bisericile la un consens privind data de sărbătorire a Paștilor.

Această idee a fost reluată la Consultația Teologică Ortodox Catolică a Americii de Nord, ținută la Washington în Octombrie 1998. Recomadarea lor a fost ca principiul statuat de Consiliul de la Niceea să fie urmat.

Este interesant de observat că și Biserica Luterană lucrează în aceeași direcție. Ishmael Noko, secretarul general al Federației Mondiale Luterane a cerut celor 124 de membri ai Federației să studieze propunerea Consultației de la Aleppo din 1997 privind data comună de celebrare a Paștilor. 

Într un interviu de la Geneva, Reverendul Noko a subliniat importanța acestui acord:

"Miza este mai mult decât o dată comună a Paștilor, este vorba de unitatea Bisericii privind un eveniment care definește Biserica drept Trupul lui Hristos. 

Trupul lui Hristos este divizat din cauza calculelor matematice, dar Învierea din morți ne dă mai multă putere de a ne ridica deasupra limitărilor umane. O dată comună de celebrare a Paștilor ar fi un semn vizibil al unității. "

Vassula? Aș numi-o Ioan Botezătorul zilelor noastre, care arată lumii, prin harul care i s-a dat drumul spre unitate.

  Noi am pregătit două dosare, unul pentru Papă, iar celălalt pentru Patriarh. Ele conțin câteva mesaje importante selectate din Adevărata Viață în Dumnezeu despre data comună de celebrare a Paștilor și despre reconcilierea dintre Biserica Răsăriteană și Biserica Apuseană. Am pus accentul pe anumite pasaje astfel încât ei să-și dea seama de insistența și urgența chemării Domnului nostru în unificarea datei Paștilor. 

A fost de asemenea inclusă și o listă conținând întâlnirile Vassulei prin toată lumea dintre anii 1988 și 1999 (în jur de 580 de întâlniri) precum și o bibliografie a lucrării Adevărata Viață în Dumnezeu în toate limbile în care este disponibilă.
 

Ne întrebam dacă Vassula va reuși să le dea dosarele și să le spună câteva cuvinte despre conținutul lor. Nu prea părea posibil la momentul respectiv. 

Þinând seama că am fost invitate să participăm la recepția oficială de la palatul patriarhal din ziua următoare, Duminică 9 Mai 1999, am crezut că încă mai avem o șansă. Am ajuns la recepție în jurul orei 6 după amiază. Am trecut de controlul de securitate și am fost invitate să luăm loc în amfiteatrul palatului. Amfiteatrul arăta ca un rafinat teatru în miniatură, superb și totuși simplu decorat. 

Peste câteva minute câțiva episcopi și cardinali care îl însoțeau pe Sfântul Părinte, precum Cardinalii Sodano, Cassidy, Silvestrini, și-au ocupat locurile lor pe o parte, la numai doi metri distanță de noi. La un moment dat ne-am gândit să o lăsăm pe Vassula să se prezinte, dar ar fi fost mult mai potrivit ca Părintele Bria sau Mitropolitul Daniel să o facă. Niciunul dintre ei nu era însă acolo în acel moment. 

Înnainte să intre ân amfiteatru, Sfântul Părinte și Patriarhul au fost salutați de un cor de copii. În momentul în care ei au intrat în amfiteatru au fost întâmpinați cu aplauze furtunoase urmate de un imn al Învierii. Acest imn a fost de multe ori cântat în timpul acestor trei zile. 

După discursul Sfântului Părinte, care și-a încheiat expunerea cu o ciocănitură în pupitru cu cuvintele "...această vizită este de neuitat", a început recepția și ne-am trezit stând la un metru distanță de Sfântul Părinte. 
 
 

Recepția
 
 

Într o cameră largă cu multe mese mici de servit, au fost pregătite două fotolii și o masă joasă de două persoane pentru Sfântul Părinte și Patriarh. Atmosfera caldă și confortabilă a întrunirii erau în mod evident neobișnuite pentru Sfântul Părinte și anturajul său.

Noi am planificat să predăm dosarul Papei în momentul în care intră în cameră, dar după cântarea rugăciunii Tatăl Nostru și binecuvântări, câteva persoane s-au îmbulzit în jurul Sfântului Părinte, formând o barieră umană în fața Vassulei. Acest comportament i-a forțat pe Sfântul Părinte și pe Patriarh să părăsească încăperea. De ficare dată când am crezut că ne vom atinge țelul am putut percepe obstacole...

Vassula, un ortodox printre ortodocși, susținută de propria sa Biserică, a fost martorul acestei întâlniri și a văzut cu proprii ei ochi împlinirea unor profeții ale Domnului prin mesajele Adevărata Viață în Dumnezeu:

Slava va străluci de la malul Estic - de asta spun Casei de Vest: întoarce-ți privirea spre Est. Nu plânge amar peste Apostazia și distrugerea propriei tale Case; nu intra în panică, căci mâine tu vei mânca și bea împreună cu mlădița Mea din malul Estic; Duhul Meu vă va aduna pe voi. 

.......În Mila Mea și de dragul Iubirii Mele voi ridica din Est cel puțin unul care va spune fratelui său: 'vino și pășește pe pământul meu; vino și mănâncă de la masa mea, vino și bea cu mine; ciubărele mele sunt de umplute cu vinul cel nou că dau pe afară. Hai să paștem mieii noștri împreună și să facem un Paradis din pășunile noastre. 
(24 Octombrie 1994)

Coroana slavei Imi va fi oferită din Est.

......Îmi voi ridica vlăstarul din Casa de Est pentru a aduce unitatea, iar în final toate națiunile vor fi adunate sub un Singur Nume... 
(7 Decembrie 1994)

Voi grăbi o inimă generoasă din Est, care în a sa loialitate va pecetlui un testament de pace cu Vestul.

 ....Astăzi , orice atenție din partea creaturilor Mele care sa restabilească Casa mea care se clatină, Mă emoționează profund, iar pentru orice pas în direcția unității toate cerurile se bucură; orice rugăciune oferită pentru restaurarea Trupului Meu diminuează mânia Tatălui Meu; binecuvântările Mele se revarsă peste cei care participă la orice adunare în Numele Meu pentru unitate. Ochii Mei veghează asupra celor care Mă iubesc și care, în pofida propriilor imperfecțiuni duc la bun sfârșit dorințele Mele fervente. 
(5 Octombrie 1994)
 
 

După retragerea Papei și Patriarhului, ne-am întâlnit cu Ambasadorul României la Vatican, pe care Vassula l-a întâlnit la Roma, și cu Parintele Galeriu, un preot ortodox de mare spiritualitate și care susține Adevărata Viață în Dumnezeu în România.

Duminică dimineață, pe data de 9 Mai 1999 ne-am dus într-o piață mare, înconjurată de spații verzi unde am participat la Sfânta Liturgie Ortodoxă, prezidată de Patriarhul Teoctist în prezența Sfântului Părinte, și la care a participat și o mare mulțime de oameni.

Am ajuns acolo cu o oră inainte, pentru a avea locuri bune. Cu aceată ocazie l-am întâlnit pe unul dintre consilierii Patriarhului, Parintele Vasile. El era însoțit de Parintele Bria și de soția sa, și toți trei s-au așezat în spatele nostru. Părintele Vasile a locuit în Lausanne și părea bucuros să stea de vorbă cu noi. Când i-am povestit de harul Vassulei, el a părut deschis și interesat. I-am dat o broșură despre darurile Duhului Sfânt pe care o aveam la mine și m-am oferit să-i dăm și alte cărți după ceremonie. Deoarece stăteam la mică distanță unul de altul, puteam sta de vorbă cu el în voie. Deoarece noi nu înțelegeam românește, el a fost foarte atent în timpul liturghiei și a comentat-o ajutându-ne să o putem înțelege. 

La împărtășanie am văzut un grup mic de oameni, în special copii, care au mers să o primească. Numai Patriarhul a împărtășit.

După aceea, în timpul după amiezii, într-o piață largă din fața unei fost palat al lui Ceaușescu, Sfântul Părinte a ținut Sfânta Liturghie în fața unei largi audiențe, caldă și entuziastă, estimată la un milion de oameni care au venit din toată România. Patriarhul a participat de asemenea la ceremonie, împreună cu numeroși preoți ortodocși și greco-catolici. Cântecele și rugăciunile se înălțau la cer cu o impresionantă forță lăuntrică. Într-un mod perfect organizat, mai mult de o sută de preoți s-au împrăștiat prin mulțime ca să-i împărtășească pe toți cei ce au dorit aceasta, toate acestea într-o atmosferă de rugăciune fierbinte și contemplativă. 

După terminarea Liturghiei, mulțimea a început să scandeze la unison:
 

UNITATE! UNITATE!

Cu veselie, Sfântul Părinte a încheiat: "Atunci hai să ne grăbim!"

Vizita de trei zile a Papei a avut loc într-o atmosferă de prietenie, relaxată și sărbătorească, fără prea mult protocol. Patriarhul a dat atenție și celor mai mici detalii. O mare bucurie și o tandrețe mutuală a putut fi simțită. 

În ceea ce privește cele două dosare, am reușit în final să le predăm în mâini bune. 
 


înapoi la prima pagină